Targului National de produse traditionale si ecologice - Academia de Stiinte Agricole si Silvice, 18 - 23 decembrie 2010

In perioada 18 - 23 decembrie 2010 va avea loc editia speciala a Targului National de produse traditionale si ecologice produse in ferme si gospodarii taranesti, la Academia de Åžtiinte Agricole ÅŸi Silvice “Gheorghe Ionescu ÅžiÅŸeÅŸti”. Acesta este singurul targ saptamanal organizat de Academia de Stiinte Agricole si Silvice ÅŸi Media Link Business, în colaboarare cu Primaria sector 1 ÅŸi cu foarte multi parteneri din mass-media.

ToÅ£i cei care ne-au sprijit prin promovare, prin colaborare dar si cei care ediÅ£ie de ediÅ£ie ne-au trecut pragul, consumatori fideli ai produselor de la Târgul de ASAS sunt aÅŸteptaÅ£i în casa noua, asa cum ne sta bine, cu cetina de brad, în casute de lemn, cu preparate de tot felul si multa caldura.

Producatorii vor oferi un porc in traditia romaneasca - Pomana porcului, sambata 18 decembrie 2010, incepand cu orele 10.00 in parcul Academiei de Stiinte Agricole si Silvice.

Povestea locului de unde domnul Valentin Vasile ne va aduce din gospodaria socrului, Costel Toma, o purcea de circa 160 de kg, comuna Scarisoara, judetul OLT

Situata pe malul drept al Oltului, pe ÅŸoseaua Dobrosloveni-Islaz, localitatea ScăriÅŸoara are o întindere ce cca. 5, 6 km. Din relatările strămoÅŸilor, prin circulaÅ£ie rurală între generaÅ£ii sunt mai multe variante în ceea ce priveÅŸte denumirea comunei. StrămoÅŸii spun că în timpurile trecute în malul râului Olt erau săpate scări mici, înguste, pe unde coborau femeile cu vasele la apă. Aceste scări "ScăriÅŸoare", cum adesea erau numite, puneau la adăpost satul de năvala cetelor razleÅ£e de tătari care nu puteau urca pe aici cu caii lor.

O alta versiune spune că, fiind sat de moÅŸneni erau obligaÅ£i să plătească birul domniei. Nu întotdeauna se puteau achita de întreaga plată ÅŸi mergeau la palatul domnitorului Mihai Voda ÅŸi aÅŸteptau la scările cele mici sosirea voievodului. De aceea le-a zis oamenilor de la scările mici "scăriÅŸoare-scăriÅŸoreni". ( sursa: primariascarisoara.judetulolt.ro)

“Povestea Mărgelatei”

“Sper să se bucure toÅ£i ce vor servi Pomana Pocului de o carne adevărată crescută la noi la Å£ară.  Din moÅŸi strămoÅŸi, la noi, familiile cresc pentru porci, eu păstrez an de an o purcică pentru reproducÅ£ie ÅŸi de anul trecut am avut-o pe Viorica. I-am spus aÅŸa ca a fost fătată într-o zi de vineri, mi-a făcut 10 purcei. Pe cea ce aÅ£i cumpărat-o pentru BucureÅŸti e o purcică, o cheamă Mărgelata că are mărgele cum au unele capre. Are peste 160 kg ÅŸi toÅ£i fraÅ£ii sunt grăsuni si buni, nici nu încape îndoiala. Toată hrana lor e naturală, noi avem ÅŸi grâu ÅŸi porumb ÅŸi îl păstrăm pentru creÅŸterea porcilor, găinilor, avem ÅŸi cai. Că e mai bine să ai grija de animale decât să vinzi grânele. Până la 6 luni îi hrănim cu porumb uruit în amestec cu tărâÅ£e. Facem un amestec fiert ca o mămăligă groasă cu zer de la brânză ÅŸi  apă. Iar după 6 luni avem hrană boabe de porumb, apă ÅŸi zăr. Nimic nu poate avea un gust mai bun, mă refer la carne decât o hrană sănătoasă cu porumb, aÅŸa cum se cresc din moÅŸi, strămoÅŸi animalele", a spus domnul Costel Toma din ScăriÅŸoara, Olt.

"Noi sacrificăm porci ÅŸi folosim absolut tot din porc, nu aruncăm nimic. Cel mai aÅŸteptat moment e Ignatul, pentru Crăciun nu e casă sau gospodărie să nu se îngrijească de a avea un porc asta e de când mă ÅŸtiu, de copil abia aÅŸteptam sărbătoarea Craciunului să fiu călare pe porc, să spăl sau s-o ajut pe mama sau pe tata asta când eram mai mic. Acum la 60 de ani ce să vă spun ne bucurăm că putem creÅŸte animale ÅŸi să aiba toÅ£i din familie ÅŸi să fie apreciată munca noastră", a mai precizat acesta.

"Din obiceiul nostru nu va dispare pârlitul cu paie, când e bine copt ÅŸoriciu, îl spălăm ÅŸi îl frecăm bine cu sare ÅŸi mălai, îl limpezim ÅŸi frecăm că rămâne un ÅŸorici atât de gustos", a mai adaugat Costel Toma.

"Trecem la tranÅŸare, sunt ajutoare ce sar la fiecare gospodărie ÅŸi la noi ca la dumneavoastră o să trataÅ£i gospodari din bătătură cu Å£oi de rachiu sau ce aveÅ£i, palincă sau vin de buturugă ca să meargă cu spor acÅ£iunea ce urmează.  Musai se face analiza ca să fim siguri ca animalul poate merge în tigaie ÅŸi de aici bărbaÅ£ii tranÅŸează porcul iar gospodinele nu uită nimic din tradiÅ£ia populară. MaÅ£ele se spală ÅŸi se pregătesc pentru cârnaÅ£i, caltaboÅŸ, lebăr. Se alege carnea grasă, se scot muÅŸchiuleÅ£ii, nimic nu se uita. Se face untură ce o folosim în loc de untdelemn toată vara ca e sănătoasă. Åži în tigaie începe Pomana Porcului, noi doar tăiem carnea cubuleÅ£e ÅŸi pregătim alături mămăliga ca să nu stricăm cu nimic bunătatea ce ne-a dat-o Dumnezeu", a mai spus acesta.

AÅŸtept să mă sunaÅ£i ÅŸi să-mi spuneÅ£i ce au spus bucureÅŸtenii „cum e gustul cărnii de porc de Å£ară?”, le trimit tuturor sărbători fericite ÅŸi să putem să ne bucurăm ÅŸi în alÅ£i ani de magia sărbătorilor de Crăciun.” a transmis domnul Costel Toma din ScăriÅŸoara, Olt.

Tradiţie şi obiceiuri cu respectarea normelor sanitar-veterinare

“La noi fiecare gospodărie are un număr de identificare ÅŸi când o scroafă fată, purceii primesc un număr. Purcica dumneavoastră va avea un număr prins de ureche, o crotalie care spune clar de unde, din ce gospodărie a fost achiziÅ£ionat porcul. E un lucru foarte bun pentru că ÅŸtim exact de la ce animal s-a făcut în cazul dumneavoastra POMANA PORCULUI – am înÅ£eles că doar tochitura sau topitură, cum se pune la noi, la olteni, veÅ£i face din el. E foarte frumos ca v-aÅ£i gândit să prezentaÅ£i ÅŸi aceste lucruri foarte importante pentru siguranÅ£a consumatorului", a declarat Milina DicuÅ£, asistent veterinar în comuna ScăriÅŸoara Olt.

"Cel ce îl va aduce va avea ÅŸi un certificat sanitar-veterinar de transport în care se va prezenta cu ce se deplasează, clinic sănătos. Important după sacrificare ÅŸi până la a fi consumat este examenul de trichiniloză. Acesta constă în examenul în urma recoltării din muÅŸchii pilierii (muÅŸchiuleÅ£ul porcarului cum îi spunem noi), din muÅŸchi intercostali ÅŸi din diafragmă. Ne bucurăm că bucureÅŸtenii vor degusta o porÅ£ie dintr-un porc oltenesc, sper să le placă ÅŸi să aprecieze ÅŸi produsele pe care toÅ£i producătorii le au în targul de la Agronomie”, a mai precizat acesta.

“Pomana porcului”

Este un bun prilej de redescoperire a tradiÅ£iilor româneÅŸti autentice ÅŸi de retrăire a atmosferei specifice satului tradiÅ£ional. Carnea tăiată cubuleÅ£e se pune împreună cu uleiul ÅŸi se lasă la foc mic în tuciuri încinse. În uleiul încins punem mai întâi costiÅ£a ÅŸi pieptul să-ÅŸi lase grăsimea. Când acestea s-au rumenit, se adaugă restul cărnii. Se adaugă sare ÅŸi după dorinţă ÅŸi piper. În tochitură se poate să se mai pot adăuga boiaua, vinul, rachiu, usturoi, zeamă de carne ÅŸi suc de roÅŸii. Se lasă să fiarbă împreună ÅŸi se amestecă din când în când. 

Dar ÅŸi mămăliga va avea un specific tot ca la bunici. Un cioban autentic va aduce un sac de mălai de la moara din Bran, BraÅŸov ÅŸi va pune în tuci apa, sarea. Astfel mămăliga va da savoare tochiturii.

Conform tradiÅ£iei, alături de mâncare se serveÅŸte Å£uică tradiÅ£ională sau vin. Åži vor fi puse la dispoziÅ£ie pentru pomana porcului o „vadră de vin Oltenesc”, câteva kilograme de Å£uică din MorăreÅŸti, palincă din Satu Mare, horincă din MaramureÅŸ să încălzească atmosfera ÅŸi buna dispoziÅ£ie din zilele în care producătorii vă invită să alegeÅ£i pentru masa de Crăciun ÅŸi Revelion produsele aduse din toate zonele ţării.

Nu vor lipsi colindele si cântece de suflet din repertoriul folcloric românesc. Muzică ÅŸi voie bună, soliÅŸtii vocali Gabriel Dumitru, din zona ArgeÅŸului ÅŸi Alexandru PătraÅŸcu din Oltenia ne vor încânta cu colinde ÅŸi muzică populară. Folclorul românesc are multe talente care nu trebuie uitate, mai ales în pragul unei sărbători atât de importante, cum este Crăciunul.

Un program special în fiecare zi din perioada 18 - 23 decembrie va fi oferit la târgul de la Academia de ÅžtiinÅ£e Agricole ÅŸi Silvice “Gheorghe Ionescu ÅžiÅŸeÅŸti”. 

Între 18 - 23 decembrie 2010 cei veniti vor putea descoperi ÅŸi degusta multe produse tradiÅ£ionale pentru masa de Crăciun.